În ultimii ani, mulți proprietari de locuințe și profesioniști din domeniul instalațiilor s-au concentrat pe eficientizarea sistemelor de încălzire, iar una dintre cele mai frecvent discutate soluții este pompa de căldură. Deși pompele de căldură reprezintă o tehnologie modernă și ecologică, proiectarea și instalarea corectă a acestor sisteme sunt cruciale pentru a obține rezultatele dorite. În acest articol, ne propunem să discutăm câteva provocări întâlnite în implementarea pompelor de căldură în comparație cu sistemele tradiționale pe bază de cazane pe gaz.
Experiența unui proiect de instalații
Recent, am vizitat casă care includea o pompă de căldură și încălzire prin pardoseală. Am descoperit că o temperatură de tur de 25°C ar putea fi prea mare pentru o parte considerabilă din sezonul de încălzire (toamna și primavara). O soluție pentru a controla mai bine temperatura apei ar fi utilizarea unui puffer/buffer tampon . Aceasta ar permite reglarea mai fină a temperaturii, compensând problemele legate de potrivirea sarcinii și reducând ciclicitatea echipamentului la un nivel optim .
O problemă comună întâlnită în multe proiecte cu încălzire prin pardoseală este variația temperaturilor între încăperi atunci când sistemul funcționează în buclă deschisă. Acest lucru este deseori cauzat de distanțele incorecte între conductele de încălzire, stabilite greșit de proiectant.Ajustarea debitului de apă nu rezolvă întotdeauna problema temperaturii uniforme în încăperi, și astfel este necesară instalarea termostatelor de cameră pentru a preveni supraîncălzirea.
Provocările unui design greșit
Un exemplu pe care l-am întâlnit a fost un proiect în care randamentul unei podele era de 400% din cerințele calculate (supradimensionarea), în timp ce în unele băi randamentul era sub 100%. Aceste greșeli de proiectare nu sunt întotdeauna observate de instalatori, ceea ce duce la instalarea unor sisteme care funcționează necorespunzător. În astfel de cazuri, termostatele de cameră reduc volumul de apă care ajunge la pompa de căldură, ceea ce face dificilă potrivirea sarcinii în mod lin și eficient.
Soluția? Adăugarea unui puffer tampon pentru a obține temperatura corectă necesară într-un sistem compensat în funcție de condițiile meteorologice.
Cazanele pe gaz vs. pompele de căldură
O întrebare care apare frecvent este de ce aceste probleme nu se întâlnesc la fel de des în sistemele cu cazane pe gaz. Un motiv simplu este că, în trecut, nu s-a pus accentul pe prevenirea ciclării cazanelor, mai ales înainte de apariția modelelor moderne cu capacități de modulare redusă. Ciclarea regulată a cazanului producea un efect de histerezis, dar acesta era absorbit și uniformizat de masa încălzirii prin pardoseală. În plus, distorsiunea din separatorul hidraulic permitea cazanului să producă o temperatură mai mică și eficientă pentru un sistem de încălzire prin pardoseală.
Deși sistemele cu cazane pe gaz sunt adesea considerate mai complexe, ele tind să fie mai indulgente atunci când sunt proiectate greșit. Acesta este și motivul pentru care un sistem pe gaz prost proiectat are, de multe ori, rezultate mai bune decât un sistem cu pompă de căldură aproape corect proiectat.
Pe măsură ce ne îndreptăm către soluții de încălzire mai eficiente și mai ecologice, cum ar fi pompele de căldură, este esențial să acordăm o atenție deosebită proiectării corecte a sistemelor. Fie că este vorba de utilizarea unui puffer tampon pentru a regla temperatura apei sau de corectarea distanțelor dintre conductele de încălzire prin pardoseală, fiecare detaliu contează. Spre deosebire de sistemele pe gaz, unde complexitatea permite o anumită flexibilitate, sistemele cu pompe de căldură necesită o abordare mai precisă pentru a asigura performanțe optime.
Dacă intenționați să instalați o pompă de căldură sau să îmbunătățiți eficiența unui sistem existent, asigurați-vă că fiecare aspect al proiectului este bine înțeles și implementat corect.